Proiect de lege AUR privind menținerea fermelor de nurci și șinșile pentru blană, aproape de a fi aprobat
Cu doar câteva luni înainte ca România să devină parte a statelor europene care au interzis uciderea animalelor pentru blană prin închiderea fermelor, AUR încearcă să anuleze această decizie printr-un proiect aflat pe ultima sută de metri înainte de votul final. În octombrie 2024, Parlamentul României a adoptat, cu o majoritate covârșitoare (217 voturi „pentru”), o lege care prevedea închiderea fermelor de nurci și șinșile din România, termenul stabilit fiind ianuarie 2027. Aceasta a făcut din România al 22-lea stat european care oprește aceste activități, decizia fiind luată în urma unei anchete realizate de Humane World for Animals, care a scos la iveală cruzimile la care erau supuse animalele în aceste ferme.
La începutul acestui an, senatoarea AUR, Daniela Ștefănescu, a depus un proiect, semnat de alți 51 de parlamentari AUR, care prevede abrogarea interdicției. Unul dintre argumentele expuse în motivare subliniază preocuparea pentru investitorii străini, afirmând că: „Menținerea prevederii privind interdicția din 2027 descurajează investițiile în mediul rural; afectează libertatea economică și dreptul la inițiativă privată; transmite un semnal negativ investitorilor străini cu privire la predictibilitatea legislativă din România.” Cele mai mari ferme de nurci din România se află în Brașov, deschise de olandezi care au mutat activitatea aici înainte ca țara lor să interzică aceste afaceri.
Daniela Ștefănescu a declarat că a inițiat proiectul deoarece considera că intervenția cu o prorogare de termen nu este normală. Totuși, realitatea este că termenul de închidere a fermelor, stabilit prin legea din 2024, nu a fost amânat printr-un alt proiect, așa cum a susținut inițiatoarea. În expunerea de motive a proiectului AUR se menționează clar că termenul de închidere este ianuarie 2027.
Într-un interviu, Andreea Bratu, jurnalistă, a întrebat-o pe Daniela Ștefănescu despre condițiile inumane în care sunt ținute animalele, dar senatoarea a evitat să comenteze aceste aspecte, afirmând că legislația privind bunăstarea animalelor este subsecventă. În timp ce Bratu a descris condițiile de trai ale animalelor din ferme, Ștefănescu a argumentat că trebuie menținut un echilibru și o predictibilitate legislativă, fără a răspunde direct la întrebările despre bunăstarea animalelor.
În prezent, AUR are doar 62 de deputați, iar proiectul poate fi adoptat doar dacă alte partide îl susțin. PNL, USR și UPR au anunțat că vor vota împotriva proiectului AUR. Gabriel Andronache, lider grup PNL, a declarat: „Vom vota CONTRA acestei propuneri legislative. Legea în vigoare a fost inițiativă liberală.” De asemenea, Diana Stoica, lider grup USR, a subliniat că USR nu va susține proiectul, argumentând că acesta continuă uciderea animalelor pentru blană. Răzvan Chiriță, lider grup UPR, a adăugat că inițiativa AUR reprezintă un regres și nu există o justificare de interes public pentru reactivarea acestor practici.
Consiliul Economic și Social a emis un aviz nefavorabil pentru proiect. De asemenea, liderii grupurilor UDMR, Minoritățile Naționale și SOS au declarat că vor propune voturi împotrivă. Ștefan Popa, lider grup PSD, a menționat că partidul său nu a luat încă o decizie, dar va consulta colegii înainte de a se pronunța.
Cruzimile din fermele de nurci și șinșile pentru blană au fost documentate de Humane World for Animals, care a arătat condițiile inumane la care sunt supuse animalele. Andreea Rosetti, director România al organizației, a declarat: „Animalele crescute în ferme de blănuri se nasc și trăiesc într-o închisoare de metal, din care singura ieșire este… moartea.”
Decizia finală cu privire la interzicerea uciderii nurcilor și șinșilelor din fermele din România va depinde de votul deputaților în comisia juridică și ulterior în plenul reunit. Rămân întrebări privind posibila schimbare a votului din 2024 de către alte partide și motivele care le-ar determina să își schimbe poziția.
