Conversație cu Cerasela Dobrinescu: Descoperă magia portului românesc prin ii și cămăși pline de semnificații și simboluri ocrotitoare
Pe 24 iunie, în cadrul sărbătorii Sânzienelor, se marchează Ziua Universală a Iei, un element emblematic al poporului român. Cu acest prilej, Muzeul de Artă Populară din Constanța a găzduit un interviu cu dr. Cerasela Dobrinescu, șef Secție Patrimoniu Cultural Național, expert în bunuri cu semnificație etnografică. Interviul a scos la iveală tainele portului popular românesc din diferite zone ale țării, subliniind că toate cămășile tradiționale „ascund” mesaje și simboluri referitoare la statutul femeilor care le-au purtat.
Dr. Dobrinescu a explicat că termenul de „ia” nu este utilizat uniform în întreaga țară, fiind specific anumitor regiuni, precum Muntenia, Oltenia și Moldova. În Transilvania, de exemplu, cămașa românească nu poartă această denumire, iar cămășile bărbătești nu sunt denumite „ie”.
Principalul element de interes al unei ii este mâneca, unde se concentrează detaliile definitorii pentru a o încadra zonal. Muzeul de Artă Populară expune costume vechi din toată țara, ilustrând diversitatea portului popular. Cerasela Dobrinescu a prezentat mai multe exemple de ii și cămăși expuse la muzeu:
Costum din zona Olt
Un ansamblu vestimentar din zona Olt, cu o ia extrem de frumoasă, are o structură clasică, cu altiță și încreț decorativ. Motivele de pe piept sunt geometrice și florale, realizate cu mătase policromă, fir metalic și paiete. Aceste detalii indică faptul că purtătoarea era o femeie înstărită.
Ansamblu vestimentar din zona Gorj
Acest costum include o cămașă cu altiță și încreț, având mâneca largă. Cămașa este purtată cu vâlnic, o fustă încrețită, iar broderia este realizată cu multă migală.
Costum din Mehedinți
Acest ansamblu a aparținut unei femei înstărite, având o cămașă ornamentată cu paiete și fir metalic, alături de un vâlnic cu motive fitomorfe.
Cămăși din Moldova, zona Vrancea
Două ii din satul Vidra, datând din primii ani ai secolului XX, sunt ornamentate cu fir metalic, sugerând că purtătoarele au fost foarte înstărite.
Costum din Bucovina
Acest ansamblu cuprinde o cămașă emblematică, cu încreț alb și râuri piezișe, reprezentând un simbol identitar pentru zonă.
Costum din Muntenia, Buzău
Acest costum expus la muzeu are o cămașă cu broderie în punct bătrânesc, specifică zonei, având altiță și încreț.
Costum din Muscel, zona Argeș
Costumele din această zonă au fost adoptate de reginele României pentru a reprezenta țara la întâlniri oficiale. Cămașa din acest ansamblu are margini portocalii, fiind opulentă și lungă.
Costum din Transilvania, zona Pădureni
Cămașa din această zonă nu poartă numele de ie și este decorată cu simboluri solare, evidențiind respectul acordat femeii în societatea locală.
Costum din Mărginimea Sibiului
Costumul este încărcat de patriotism, având o cămașă cunoscută sub denumirea de ie de Săliște, cu mânecă bufantă.
Costum din Dobrogea
Costumul din Dobrogea nu include ii, ci este specific zonelor de pe malul Dunării. Cămașa, denumită cămașă cu căptuf, este rafinată și are decor floral.
Aceste costume, reprezentative pentru patrimoniul cultural românesc, sunt purtătoare de semnificații profunde legate de identitatea și tradițiile poporului român. În spatele fiecărei cămăși se află o poveste, iar simbolurile brodate au rolul de a proteja purtătoarea.