Ecosistemul internațional: România în fața unei crize politice tot mai profunde
România rămâne fără un nou prim-ministru după eșecul liberalului Adrian Veștea de a fi ales de către Parlament, la aproape două luni de la demiterea lui Ilie Bolojan. Eșecul votului de încredere pentru cabinetul propus de Veștea este de așteptat să adâncească perioada de instabilitate și turbulențe din România, în contextul în care țara se confruntă cu unul dintre cele mai grave deficite bugetare din Uniunea Europeană.
Veștea, desemnat de președintele Nicușor Dan pentru a forma noul guvern, avea nevoie de 233 de voturi favorabile din 464, dar a obținut doar 189. O parte dintre aleși, inclusiv cei ai partidului de extremă dreaptă AUR, au părăsit sala de ședințe înainte de începerea votului. „Am conștiința împăcată, mi-am făcut datoria”, a declarat Veștea presei după vot, denunțând atitudinea AUR, care are 90 de aleși. El a subliniat că „47 de zile fără guvern ne costă deja prea mult: fonduri europene, încredere, timp pe care nu-l mai recuperăm”.
Criza politică din România, țară membră a Uniunii Europene și a NATO, a început în aprilie, când social-democrații au părăsit coaliția formată cu un an în urmă cu conservatorii, liberalii și minoritatea maghiară, și s-a agravat cu moțiunea de cenzură din luna următoare. Președintele Dan trebuie acum să nominalizeze un alt prim-ministru, care va avea la dispoziție 10 zile pentru a forma un cabinet și a solicita aprobarea Parlamentului. Conform legislației române, președintele poate dizolva Parlamentul și convoca alegeri anticipate dacă doi prim-miniștri desemnați nu reușesc să obțină sprijinul Legislativului în termen de 60 de zile.
Următoarele alegeri parlamentare din România sunt programate pentru 2028, iar această țară din UE nu a organizat niciodată alegeri anticipate. Analiștii se așteaptă ca Parlamentul să susțină următorul candidat al președintelui, având în vedere că Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) conduce sondajele de opinie. Analistul Remus Ioan Ștefureac a afirmat că „a doua respingere a unui guvern propus ar declanșa ‘opțiunea nucleară’ a alegerilor anticipate”, ceea ce ar fi „o catastrofă pentru țară, pentru economie, pentru firme și pentru veniturile oamenilor”.
Fragmentarea Parlamentului și refuzul liberalilor de a forma o altă coaliție cu social-democrații fac ca un guvern minoritar PNL-USR-UDMR să fie cel mai probabil scenariul. „Cabinetele minoritare au dificultăți în a guverna, dar oricare dintre versiuni ar fi cel puțin transparentă din punct de vedere democratic”, a declarat Sergiu Mișcoiu, profesor de științe politice. Președintele Dan a declarat că l-a desemnat pe Veștea pentru a încerca să formeze un guvern pe baza experienței sale administrative anterioare. Veștea a fost a doua nominalizare a lui Dan pentru funcția de prim-ministru, după ce candidatul său anterior, Eugen Tomac, nu a reușit să prezinte un cabinet în termen de 10 zile.
Într-un discurs adresat parlamentarilor, Veștea a afirmat că România traversează „o perioadă complexă” și că există o „neîncredere între cetățean și stat”. Țara se confruntă cu „provocări economice serioase, tensiuni sociale acumulate de-a lungul anilor, un context internațional mai instabil și mai riscant decât am cunoscut de multă vreme”. Veștea a înaintat duminică Parlamentului programul său de guvernare și lista miniștrilor. Cabinetul propus de Veștea a fost susținut de cel mai mare partid din Parlament, Partidul Social-Democrat (PSD), dar propriul său partid a refuzat să-l susțină.
Luni, Veștea a purtat discuții cu liderul AUR, George Simion, care a declarat că partidul său nu va susține cabinetul lui Veștea, iar deputații AUR au părăsit Parlamentul înainte de vot. „De 35 de ani, în România, trădarea este la ordinea zilei”, a spus Simion. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat că partidul său probabil nu va susține un guvern minoritar și l-a felicitat pe Veștea pentru că „a acceptat să intre în această luptă”.
Consultantul politic Cristian Andrei a afirmat că votul favorizează AUR, demonstrând că „partidele principale sunt incapabile să guverneze”. El preconizează că criza politică se va prelungi, afirmând că „instabilitatea și populismul câștigă din nou”. Președintele Dan va trebui acum să desemneze un alt candidat pentru funcția de prim-ministru. Dacă următorul prim-ministru desemnat nu reușește să formeze un guvern, acest lucru ar putea declanșa alegeri anticipate.
România se confruntă cu unul dintre cele mai mari deficite bugetare din UE și o inflație galopantă. Când coaliția a venit la putere în iunie 2025, a făcut din reducerea deficitului bugetar o prioritate.
