Oana Țoiu: „Nu sunt pericole imediate” din partea Iranului
Ministra de Externe, Oana Țoiu, a declarat, miercuri, că nu există amenințări directe din partea Iranului și că românii se pot simți în continuare în siguranță. Aceasta a făcut aceste afirmații în contextul în care Iranul a avertizat România că ar putea răspunde politic și legal, după ce a permis Statelor Unite să utilizeze baze de pe teritoriul românesc.
„Nu există amenințări directe din partea Iranului. Românii se pot simți în siguranță în continuare. Conversația care a avut loc între presă și purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian nu a inclus un răspuns referitor la o eventuală retaliere din perspectivă militară. S-a făcut referire explicită la consecințe de ordin politic și juridic, ceea ce înseamnă o conversație ulterioară în cadrul Organizației Națiunilor Unite”, a afirmat Oana Țoiu, la Palatul Parlamentului.
Ministra a adăugat că ambasadoarea României în Iran a fost adusă în țară după ce a avansat conflictul, dar a subliniat că în Iran există în continuare personal diplomatic pentru a putea fi alături de românii de acolo.
Avertisment de la Teheran
Iranul a avertizat luni România că ar putea răspunde politic și legal, după ce a permis Statelor Unite să folosească baze de pe teritoriul său. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmaeil Baghaei, a declarat că „dacă România își pune bazele la dispoziția Statelor Unite, aceasta ar echivala cu participarea la agresiunea militară împotriva Iranului”. El a adăugat că o astfel de mișcare ar fi inacceptabilă conform dreptului internațional și ar implica responsabilitatea internațională pentru România.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a discutat săptămâna trecută despre dislocarea temporară în România a unor echipamente și forțe militare americane, în contextul crizei din Orientul Mijlociu. Ulterior, Parlamentul a aprobat scrisoarea președintelui Nicușor Dan referitoare la această dislocare.
Se preconizează ca echipamentele și forțele militare americane să fie dislocate la bazele de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii, incluzând avioane de realimentare, echipamente de monitorizare și echipamente de comunicații satelitare, în corelare cu scutul de la Deveselu. Este vorba despre un număr de aproximativ 400-500 de militari.
